INEDIT: planul oraşului Bacău din perioada celui de-al Doilea Război Mondial

 

Bacăul nu se poate lăuda cu multe resurse cartografice apărute înainte de perioada comunistă, care să jaloneze coerent evoluţia urbanistică a localităţii de pe malurile Bistriţei. Sunt demne de amintit în acest sens harta lui Friedrich Wilhelm von Bawr, publicată la Amsterdam în anul 1771, sub denumirea „Carte de la Moldavie pour servir à l'histoire militaire de la guerre entre les Russes et les Turcs¹”, harta ridicată de Hora von Otzelowitz  în 1790 la scara 1:28000, planul oraşului Bacău întocmit în anul 1896 de ing. N. Cucu, în vederea amenajării sistemului de alimentare cu apă, la solicitarea  primarului Costache Radu, planurile directoare de tragere (începutul secolului XX) sau planul municipiului şi nomenclatorul străzilor „cu noua şi veche denumire” (Tipografia Municipiului Bacău, 1933).

Planul oraşului Bacău din timpul celei de-a doua conflagrații mondiale a fost întocmit din raţiuni militare evidente. El prezintă astăzi importanţă deosebită, prin detalierea tramei stradale şi prin elementele de conţinut reprezentate de peste 100 de obiective de interes (unităţi militare, instituţii ale administraţiei publice, fabrici, şcoli, biserici etc), care reprezintă astăzi repere spaţiale valoroase ale evoluţiei teritoriale şi edilitar-urbanistice. Varianta originală (întocmită de Institutul Geografic Militar în anul 1943) a fost descoperită în arhive zilele trecute de domnul inginer Mihai Ceucă, pasionat cercetător al Bacăului de altădată (fig.1). Faţă de varianta apărută ulterior şi cunoscută în cercul restrâns al iubitorilor geografiei istorice locale (plan care păstrează, cu mici modificări, elementele de conţinut, renumerotate în legendă, menţionând suprafaţa şi populaţia urbei - fig. 2), planul acesta elimină în primul rând dilemele cronologice din lista patrimoniului cartografic băcăuan.

Fig. 1 – planul oraşului Bacău (Institutul Geografic Militar, 1943)

Fig. 2 - Planul oraşului Bacău (versiunea ulterioară planului din 1943)

Corelată cu imaginea aeriană a oraşului surprinsă în anul 1944 de un avion de recunoaştere german² (fig. 3), harta întocmită cu un an mai devreme reprezintă o preţioasă resursă pentru cei care doresc descifrarea şi aprofundarea dinamicii urbanistice a oraşului nostru.

Fig. 3: Imagine aeriană a Bacăului din 1944 (sursa: www.wwii-photos-maps.com);  colorizare digitală Şerban Lucian (2022)

Post-scriptum: După terminarea devastatorului război, la recensăntul organizat în prima lună a anului 1948, Bacăul mai număra doar 34461 locuitori. Avea un teritoriu administrativ de aproape 1200 ha şi ocupa locul 17 în ierarhia urbană naţională. După peste şapte decenii cu evoluţii remarcabile (1966-1990), dar şi de regres demografic şi economic (după 1992), oraşul lui Bacovia este astăzi de peste trei ori mai mare ca teritoriu şi număr de locuitori. Poziţia din ierarhia naţională la penultimul recensământ din 2011 (locul 15) se pare însă că nu s-a mai îmbunătăţit pe parcurs, rezultatele RPL 2022 (promise de INS pentru acest final de an) având să valideze noile realităţi ale reţelei urbane româneşti, despre care, vom vorbi în curând, mai pe larg, într-un articol separat.

Note:  ¹ harta este disponibilă online la adresa: https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/btv1b53058728k/f1.item.zoom

           ² http://www.deferlari.ro/2013/07/unicat-imagine-aeriana-bacaului-din.html

Update! Planul orașului este digitizat! Mulțumim programatorului Cristi Juverdeanu! Adresa: https://bacaualert.ro/harti/1943/

Mozaic termic băcăuan

    În această dimineaţă am avut parte de cele mai scăzute temperaturi din sezonul rece 2022-2023. La staţia meteo Bacău, ANM a transmis - 7,7 C la ora 7,00 şi - 7,9 C la ora 8,00. Au fost condiţii prielnice (regim anticiclonal, cer senin) pentru a face un mic transect meteo (semi)matinal între cartierul Nord şi marginea Parcului "Cancicov". Rezultatul îl puteţi vedea în imaginile de mai jos:

Fig. 1 şi 2: Transect termic în municipiul Bacău, 14 decembrie 2022

    Efectul de insulă de căldură urbană a fost astăzi foarte clar evidenţiat chiar şi după răsăritul Soarelui. Cele mai ridicate temperaturi s-au înregistrat pe str. 9 Mai (între Şcoala "Constantin Platon" şi Policlinica Veche (-3,9 ...-3,8 C), într-o zonă construită compactă din centrul oraşului. Faţă de valorile ANM, am avut deci temperaturi cu 3,5 C - 4 C mai mari decât cele înregistrate pe platforma meteo din vestul oraşului, în cartierul CFR, la o diferenţă altitudinală de cca 10 m faţă de sectorul "cald" al trekkingului nostru. De remarcat şi rolul verdelui urban, exprimat prin temperaturi mai scăzute şi umiditatea relativă a aerului cu valori mai mari (fig. 2).

    La ora 8,00, măsurătoarea expediţionară din faţa C.N. "Gh. Vrănceanu" indica o valoare de - 5,3 C, cu 2,6 C mai mult decât valoarea oficială a ANM.

Vezi şi Insula de căldură urbană Bacău

Zăpadă de Crăciun?

    În ultimii 11 ani am întâmpinat sărbătorile de iarnă cu strat de zăpadă doar de două ori: în 2012 (cu 35-40 cm strat de zăpadă la staţia ANM Bacău) şi în 2018 (o mantie modestă de 6 cm). Modelările actuale (fig. 1) nu dau prea mari şanse de Crăciun (d)alb nici pentru 2022...

În aşteptarea zăpezilor de altădată, mai putem răsfoi prin poeziile lui Bacovia:

Plâns de cobe pe la geamuri se opri,

Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat;

"I-auzi corbii! " - mi-am zis singur.. şi-am oftat;

Iar în zarea grea de plumb

Ninge gri.

Ca şi zarea, gândul meu se înnegri..

Şi de lume tot mai singur, mai barbar, -

Trist, cu-o pană mătur vatra, solitar..

Iar în zarea grea de plumb

Ninge gri.

Foto: ultimul decembrie de un alb impecabil....(2012)

Orbecăind prin ceţurile Bacăului...

E-o noapte udă, grea, te-neci afară,

Prin ceaţă - obosite, roşii, fără zare -

Ard, afumate, triste felinare,

Ca într-o crâşmă umedă, murdară.

(George Bacovia –Sonet)

La nivelul oraşului Bacău, ceaţa reprezintă un hazard climatic bine cunoscut citadinilor, dacă luăm în calcul câteva caracteristici legate de frecvenţă, durată şi intensitate (predominarea ceţurilor persistente, dense, care determină o scădere a vizibilităţii sub 50 m). Apariţia acestor suspensii de picături microscopice de apă sau a unor cristale fine de gheaţă este determinată la nivelul municipiului de câteva aspecte particulare: aşezarea în zona mai joasă a Culoarului Siretului, înconjurat de unităţi de relief mai înalte, favorizând inversiunile termice şi staţionarea maselor de aer umede, întinderea considerabilă a suprafeţelor acvatice din intravilan şi din proximitate (peste 250 ha luciu de apă numai prin Lacul Şerbăneşti şi Lacul de agrement) şi, desigur, numărul mare de nuclee de condensare, caracteristice aerului urban citadin. Toate cele cauze principale conferă Bacăului un specific topoclimatic de neinvidiat toamna şi iarna, pe fondul predominării unui regim baric anticiclonal. Aceste particularităţi climatice au fost explicate sintetic încă de acum câteva decenii de climatologul  Ion Gugiuman într-un pasaj relevant: Acest calm al atmosferei se datoreşte unui aspect al reliefului – cel de bazin orografic, mărginit la est şi la vest de dealuri înalte, iar la sud de o strâmtoare – poarta de la Răcătău, - care frânează scurgerea maselor de aer spre sud. Şi atunci, aerul frânat şi rece coboară de pe dealuri şi provoacă temperaturi reduse, ceaţă şi negură.

Bacău, 7 decembrie 2022, ora 8

Studii recente (Apostol, Sfîcă, 2008) au scos în evidenţă numărul semnificativ mai mare de zile de zile cu ceaţă în Bacău (în medie 59,8 zile, luând în calcul perioada 1960-2002), în comparaţie cu oraşele din Culoarul Siretului situate la cea mai mică distanţă,  Roman (46,9 zile) şi Adjud (47,7 zile).

 Sursa graficului: Liviu Apostol, Lucian Sfîcă (2008) - Characteristics of the fog phenomenon in the Siret Corridor and aspects of the induced climate risk, Analele Ştiinţifice ale Universităţii “Al. I. Cuza”Iaşi, Tom L IV s. II – c, Geografie (versiunea pdf se poate descărca de aici.)

Acelaşi studiu relevă specificul ceţurilor băcăuane, din care amintim aici câteva aspecte: ecart termic între -6 şi +6 °C în 66% din cazuri, producere în condiţiile în care vântul bate dinspre sud (42,9% din cazuri) sau este calm atmosferic (42% din cazuri), formare preponderentă în interiorul aceeaşi mase de aer (în 86,2% din cazuri, explicând prevalenţa ceţurilor de radiaţie), concentrarea fenomenului în intervalul octombrie-martie (90% din zilele cu ceaţă), cu un maxim în decembrie-ianuarie, frecvenţa orară de producere între 6 şi 10 dimineaţa, cu un vârf în jurul orei 7.

Beneficiind de accesul la datele meteo pentru ultimele două decenii (2000-2021), putem în cele ce urmează să actualizăm unele aspecte şi să evidenţiem câteva tendinţe foarte interesante:

- numărul mediu anual al zilelor cu ceaţă a scăzut semnificativ la 43,1, cu aproape 17 zile mai puţin faţă de intervalul 1960-2002. Evoluţia este remarcabilă prin intensitate, meritând a fi urmărită în anii următori. Cele mai multe zile cu ceaţă s-au întregistrat în anii 2019 şi 2014, dublu faţă de anii 2016 şi 2020, când s-au înregistrat doar 28 de zile (fig. 2). Rolul semnificativ pe care îl au suprafeţele lacustre la formarea ceţurilor băcăuane este reflectat de anul 2011, atunci atunci când golirea Lacului Şerbăneşti pentru efectuarea unor lucrări hidrotehnice a oferit pentru câteva luni o atmosferă mai însorită, mai uscată şi, de ce nu, mai sanogenă - http://www.deferlari.ro/2011/08/lacul-fara-apa.html

  -   iarna este anotimpul care însumează 57,4% din numărul anual al zilelor cu ceaţă, fiind secundată de toamnă (33,8%). Lunile decembrie şi ianuarie, cu peste 9 zile cu ceaţă conduc detaşat (fig. 3), în opoziţie cu perioada mai-august în care fenomenul are un caracter excepţional (fig. 4) Statistic, în municipiul Bacău, ceaţa este prezentă în anotimpul de iarnă într-o zi din patru, faţă de o zi din trei pentru intervalul de referinţă al studiului menţionat anterior.

Numărul mediu lunar al zilelor cu ceaţă

        Numărul total al zilelor cu ceaţă înregistrate în Bacău în perioada 2000-2021

     Importanţa meteorologică a ceţii este generată de faptul că micşorează insolaţia, reduce evapotranspiraţia şi diminuează radiaţia solară directă. Ea prezintă efecte negative prin faptul că reduce vizibilitatea (cu efect asupra transporturilor) şi creşte vertiginos umiditatea aerului (cu efect asupra stării de sănătate a locuitorilor). Nu lipsit de importanţă este şi efectul asupra psihicului uman, în condiţiile în care acest fenomen, combinat cu o nebulozitate accentuată pe perioade mari de timp, obturează discul solar zile la rând (a se vedea cele 31 de zile consecutive fără Soare din noiembrie-decembrie 2014, adevărat record bacovian...)

Variabilitatea numărului lunar de zile cu ceaţă (2000-2021)

Bacău, 7 decembrie 2022, ora 8,10

Urban tale: Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a municipiului Bacău pentru perioada 2021-2027

       Am avut răbdarea prin primăvară 👽 să parcurg cele peste 550 de pagini din Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a municipiului Bacău pentru perioada 2021-2027, document strategic  aprobat în Consiliul Local Bacău. Pentru a vă stârni curiozitatea, redau mai jos două paragrafe cu statut vizionar👀:

"...reabilitarea și redeschiderea grădinii zoo, realizarea unei grădini botanice, realizarea unei săli polivalente"...

"În anul 2027, municipiul Bacău si Zona Metropolitană Bacău sunt unele dintre cele mai atractive și primitoare zone din regiune, dar și din țară, fiind recunoscute pentru diversitatea și notorietatea evenimentelor culturale, dar și pentru viața socială activă din mediul urban și mediul rural" (p. 451).

Am zis eu că voi reveni mai pe larg, dar nu mai văd rostul... Ne auzim direct în 2027!

Foto: Iulian Radu

O nouă toamnă (ne)bacoviană

 

E toamnă, e foşnet, e somn...

Copacii, pe stradă, oftează;

E tuse, e plânset, e gol...

Şi-i frig, şi burează.

Toamna de care tocmai ne-am despărţit iese - din nou – din şabloanele bacoviene. Mai blândă decât de obicei, ea îşi trece pe blazon o temperatură medie de 11,6 °C, cu 2,1 °C peste intervalul climatologic de referinţă 1901-2000. Multe zile frumoase, care au condimentat cromatic vegetaţia oraşului pentru mai mult timp, au caracterizat primele două luni ale anotimpului. Octombrie a fost luna celor mai mari contraste termice, având un debut de vară autentică (28,4 °C, chiar în prima zi), dar şi o minimă care a coborât în termometre până la -3,3 °C în dimineaţa zilei de 21 octombrie. S-au înregistrat în total doar 7 zile cu temperaturi negative, bucurie pe termen lung la plata facturilor de încălzire ce nu vor întârzia să apară.

Pluviometric, ne-am încadrat în apropierea valorilor medii multianuale, cele 22 de zile ploioase acumulând 121,2 l/mp. Se remarcă o concentrare a acestora, 47% din cantitatea căzută fiind acumulată în doar 6 zile. Aportul ciclonilor mediteraneeni din ultima parte a lunii noiembrie a oferit un maxim de 18,6 l/mp pe parcursul întregii zile de 19 noiembrie.

Puţinele zile cu ceaţă (doar 11) au lăsat dimineţilor claritate şi o umiditate relativă a aerului scăzută, atmosfera tipic bacoviană limitându-se astfel la doar câteva zile de la mijlocul lui Brumar. Nu s-au înregistrat precipitaţii solide, primele zăpezi şi instalarea stratului de zăpadă urmând, se pare, din nou, să rămână în sarcina primei luni a anului viitor…

Ce este un spațiu public de calitate?

      Un spațiu public de calitate are două valențe principale: aceea de a te proteja – protecție la vânt, soare și față de mașini - și ceea ce se numește în limbajul de specialitate „posibilitatea de adăstare”, adică posibilitatea ca eu să mă opresc între casă și magazin, pe o bancă, undeva la umbră.

Diana Culescu

Două pariuri termice la final de an 2022

Ne apropiem cu paşi sprinteni de finalul lui 2022, un (nou) an atipic din punct de vedere meteorologic. O privire retrospectivă ne ajută să-l încadrăm mai exact, tabelul de mai jos oferindu-ne imaginea anilor în care s-au înregistrat recorduri termice şi deficit major de precipitaţii la nivelul oraşului Bacău:

An	Temperatura medie anuală (°C)	An	Precipitaţii medii anuale (l/mp)
2020	12,0	2003	450,1
2019	11,7	2011	472,9
2015	11,6	2020	478,4
2007	11,4	2015	481,3
2016	11,3	2000	495,9

Topul celor mai călduroşi şi mai secetoşi ani din perioada 2000-2021

Cele 11 luni ale acestui an au acumulat până acum, în sinteză, o valoare a temperaturii medii de 12,5 °C şi precipitaţii de 411,4 l/mp. Luna decembrie va definitiva aceste valori intermediare, oferindu-ne un loc distinct în ierarhia topului nostru. Luând în calcul valorile medii multianuale ce caracterizează ultima lună a anului, putem estima un posibil scenariu: 2022 are toate şansele să rămână în analele climatologice drept cel mai secetos an din ultimele două decenii şi al doilea cel mai călduros an, la mare distanţă de reperele medii calculate pentru perioada 1901-2000 (9,1 °C şi 543,5 l/mp). Caracteristicile ultimelor ierni ne îndreptăţesc să luăm în calcul o probabilitate redusă pentru o lună decembrie 2022 foarte friguroasă şi bogată în precipitaţii, care să schimbe semnificativ, pe ultima sută de metri, această evoluţie. Rămâne să aşteptăm confirmarea până în prima zi a Anului Nou. Deocamdată să vedem ce surprize ne rezervă luna colindelor şi a bucuriilor de Crăciun…