Oglinda vremurilor: indicatori demografici băcăuani

 

Sursa: "Infostat" nr.10/2022, DJS Bacău

Ochiadă prin bibliotecă: top cărţi 2022

Dacă tot m-am apucat la final de an să fac curățenie... în bibliotecă 💪, mi-a venit ideea de a executa rapid o mică trecere în revistă a cărților citite care mi-au plăcut cel mai mult. Grea misiune, 2022 fiind un an mai bun chiar decât perioada pandemiei. Am eliminat lucrările de strictă specialitate, am mai mai șters, am mai adăugat, iar am șters...până când dogul mi-a amintit că e timpul să mă scoată la plimbare . Iată lista, poate veți găsi vreun titlu care să vă facă cu ochiul:

Adrian Jicu - "Iorgu", Editura Humanitas, 2022

Ben Wilson - "Metropolis. O istorie a celei mai mari invenții a omenirii", Editura Trei, 2021

Robert Levine - "Geografia timpului. De ce timpul nu se măsoară la fel în toate culturile, Editura Humanitas, 2022

Ciprian Mihali – “Dicționar subiectiv de cultură civică”, Editura Humanitas, 2020

Alexandru Stermin - "Călătorie în jurul omului", Editura Humanitas, 2021

Gabriel Liiceanu - Impudoare. Despre ''eu'' va fi vorba, Editura Humanitas, 2021

Garry Kasparov - "Vine iarna. De ce trebuie opriti Vladimir Putin si inamicii lumii libere", Editura Litera, 2016

Justin Marozzi - "Imperii islamice", Editura Litera, 2021

Vasile Ernu - "Născut în URSS", Editura Polirom, 2020

David R. Hawkins -"Vindecare și recuperare", Editura Daath, 2011

Constantin Călin - "Iarăși Bacovia", Editura Babel, 2022

Oliver Burkeman - "4000 de săptămâni. Time management pentru muritori", Editura Publica, 2022

Ar mai fi și "Povestiri de pe Calea Moșilor" (Adina Popescu), "Sălbaticii copii dingo" (Vasile Ernu) și..., și... dar stop, m-am oprit. Axel mă trage de șireturi 😏...

Indiferenţa, boală lungă şi grea...

 
Sursa: "Curentul", 16 ian 1938

Anul Nou ...de primăvară

   “Intrăm în următoarele 10 zile într-un interval impresionant de cald pentru perioada Anului Nou. Foarte probabil una din cele mai calde perioade, dacă nu cea mai caldă, din istoria observațiilor meteorologice. Un adevărat tobogan subtropical ventilează Europa cu un aer tropical cu origini la latitudini mici în Atlanticul de Nord și va determina abateri pozitive de temperatură impresionante în regiunea noastră, abateri ce urcă și până la +16C în areale din Moldova în primele două zile ale lui 2023. La scară emisferică putem interpreta această situație ca "o notă de plată" a intervalului extraordinar de rece manifestat în ultimele zile în  America de Nord. O notă de plată cam exagerată.” (Conf. dr. Lucian Sfîcă, UAIC).

Sursa: Meteo Moldova

Foto: wxcharts.com

Vezi şi: Scurtă descriere a temperaturii aerului de Crăciun în Moldova

Pentru mai multe analize profesioniste din domeniul meteorologiei/climatologiei accesaţi site-ul pagina de Facebook  Meteo Moldova!

Inedit: Bacăul palimpsestelor urbane oglindit în planul de sistematizare a centrului oraşului (1960)

O esplanadă largă de 60 m între Palatul Administrativ şi Parcul Trandafirilor. O piaţă centrală şi un nou teatru cu o capacitate de 800 de locuri. Parcul Trandafirilor extins spre est, înglobând cu generozitate Biserica „Sfântul Nicolae”. O amplă  piaţă centrală  „pentru mitinguri”, la capătul nordic al axei rutiere Nicolae Bălcescu – Mărăşeşti. Sunt doar câteva din propunerile existente în primul plan coerent de sistematizare postbelică a centrului Bacăului. O adevărată comoară documentară descoperită la final de an 2022, reflectând profundele transformări urbanistice ale oraşului nostru pe drumul modernizării din perioada contemporană.

Articolul „Sistematizarea centrului oraşului Bacău” a fost publicat în numărul 4(65) din iulie-august 1960 al revistei „Arhitectura”, sub semnătura arhitectului Cl. Stănescu şi a echipei sale de colaboratori (inginerii I. Neagu, C. Burlă, I Nicolau, C. Grünzeit, G. Chirea şi I. Vulcan) de la Direcţia pentru Sistematizare, Arhitectură şi Proiectarea Construcţiilor Bacău (D.S.A.P.C. Bacău). Cele patru pagini ale articolului prezintă într-o manieră coerentă şi condensată principiile şi propunerile de sistematizare urbană, harta teritoriului propus pentru remodelare, planşe (perspective aeriene ale zonei, desfăşurarea frontului de vest al străzilor N. Bălcescu – Mărăşeşti, schiţele tronsoanelor liniare cu trei şi patru apartamente pe scară), precum şi un review aparţinând arhitectului T. Evolceanu.

               Teritoriul supus intervenţiei propriu-zise se întindea pe o suprafaţă de cca 80 ha, generând, în viziunea proiectanţilor, construirea a 5000 de apartamente în blocuri cu nivel P+3 şi P+4 şi cu dublă funcţionalitate (rezidenţială şi comercială), prin amenajarea magazinelor la parterul clădirilor de pe arterele majore. Completarea modestei zestre edilitar-urbanistice era făcută prin construirea mai multor obiective de importanţă citadină: un nou teatru de stat, trei cinematografe, casă de cultură, şcoală de 16 clase cu anexe (actuala Şcoală Gimnazială „Constantin Platon”), piaţă agroalimentară, spaţii verzi, zone de promenadă, deschiderea de străzi noi, amenajarea unor pieţe civice şi esplanade etc. Zona a fost împărţită în două sectoare de lucru: centru – sud (proiect avizat la data publicării articolului) şi centru – nord (variantă de studiu, aflată în lucru în 1959-1960).

Fig. 1. Planul de sistematizare a centrului oraşului (1960) - sursa: „Arhitectura” nr. 4/1960

        În opinia proiectanţilor, alegerea clădirilor care să fie menţinute în cadrul sistematizării „nu a constituit o problemă prea grea, dată fiind starea avansată de uzură şi insalubritate a majorităţii fondului clădit existent”. Au fost propuse pentru a fi păstrate clădirea Palatului Administrativ, Poşta Nr. 1, magazinul universal, hotelul „Bistriţa”, monumentele istorice şi „câteva case mai bune, parter şi etaj, pe strada Ada Marinescu¹ şi Războieni”.

În viziunea arhitectului, principiile care au stat la baza acestei viziuni urbanistice au fost: amplificarea axei principale Nicolae Bălcescu – Mărăşeşti cu o espanadă largă de 60 m (esplanada fiind proiectată cu spaţiu verde cu rol de promenadă în continuarea directă a Parcului Trandafirilor, redimensionat şi reamenajat), punerea în valoare a clădirii Sfatului popular regional (actualul Palat Administrativ) prin crearea unei pieţe dispuse simetric faţă de axa clădirii, crearea pieţei de mitinguri în zona de sud a centrului, legată organic de esplanada axei centrale. În compoziţia centrului s-a urmărit „crearea unui sistem central format din cele două pieţe (a Teatrului şi cea pentru mitinguri” legate prin axa centrală, pe de o parte, şi noua arteră Mihai Viteazul, pe cealaltă parte”.

Fig 2 şi 3: Perspective aeriene ale planului de sistematizare a centrului Bacăului (zona de sud– sus, zona de nord– jos); sursa: „Arhitectura” nr. 4/1960

Arhitectul T. Evolceanu, în partea a două a articolului publicat în „Arhitectura”, aduce câteva critici viziunii propuse, cu referire la crearea spaţiilor întinse din nordul teritoriului amenajabil, soluţiile de proiectare a spaţiilor verzi, rigiditatea tratării unor tronsoane,  compactarea exagerată  a unor sectoare care nu ar permite deschiderea unor puncte de perspectivă spre est, defecte de compoziţie semnalate la nodul de circulaţie de la sud, aşezarea neinspirată a unor blocuri din interiorul cvartalului din sud-estul Sfatului popular ş.a.

               Documentul planificator din anul 1960 avea să sufere numeroase modificări în perioada imediat următoare. Schiţa de sistematizare întocmită patru ani mai târziu şi vizita lui Nicolae Ceauşescu în Bacău (1966) au reprezentat cu siguranţă momente importante ale definitivării ideilor de remodelare şi finalizare conceptuală a transformărilor care se succedau deja cu repeziciune, pe măsura evoluţiei demografice a oraşului. Cu toate acestea, planul din 1960 rămâne un adevărat reper care a marcat direcţiile principale de amenajare pentru două decenii. Las cititorilor bucuria de a analiza planşele acestui proiect, adevărat studiu de caz al prefacerilor majore prin care a trecut, nu cu mult timp înainte, „inima” oraşului nostru. Trebuie subliniat că această viziune aparține timpurilor sale, necesitând un studiu de ansamblu la nivelul ideilor urbanistice care au marcat mijlocul secolului XX. Istoria cotrafactuală are acum rol de exerciţiu şi de necesare aduceri aminte. Rămân, în funcție de cheile de lectură ale cititorului, aprecieri, nostalgii, greșeli, reproșuri, amintiri, provocări... Dincolo de acestea, printre palimpseste urbane², ne purtăm paşii prin fizionomiile prezentului, punct de plecare pentru urbanismul viitorului, care poate oferi soluții viabile de a remodela din nou centrul, păstrând ceea ce a rămas bun, dar şi imaginând altfel de spaţii urbane...

               La final, în loc de concluzie, readuc în atenţie un pasaj al scriitorului Eugen Uricaru, „augmentat” cu o fotografie din colecţia fotoreporterului Ioan Bâşcă:

Geografia Centrului s-a modificat destul de abrupt. Multă vreme a rămas neschimbat, aidoma perioadei interbelice. Primul semn de schimbare l-a dat construcţia primului Magazin Universal, lângă teatru. A fost un eveniment revoluţionar în sensul perturbator al curgerii timpului. Chiar ideea de a ridica o construcţie într-un loc ce părea destinat pe vecie promenadei a însemnat un şoc pentru cei care vedeau în plimbarea pe Centru măsura prestigiului ori a trecerii timpului. (...) Creşterea subită a populaţiei, datorită industrializării galopante, a făcut ca numărul necunoscuţilor să-l întreacă cu mult pe cel al cunoscuţilor. Prin această soluţie statistică, magia Centrului s-a vaporizat. Nimeni şi nimic nu-i va mai restitui puterea hipnotică şi eficienţa socială. Atunci când Centrul a dispărut, Bacăul s-a transformat din târg în oraş. Târgoveţii dispăruseră cam cu un deceniu mai devreme, dar nimeni nu băgase de seamă din cauza vrajei Centrului. Cum şi ea s-a risipit, oraşul a fost ocupat de oameni noi. Lumea aştepta cu strângere de inimă apariţia omului nou.  (Eugen Uricaru – Centrul, în suplimentul lunar de cultură „Meridian 27”, nr.6/2006)

 

Foto: magazinul "Universal", primul semn al marilor prefaceri urbanistice 

din centrul Bacăului (sursa: colecţia I. Bîşcă)

       Note:  ¹ astăzi îngobată în strada Războieni.

             ²  pentru băcăuanii mai tineri, câteva ancore temporale ale sistematizării centrului Bacăului pot fi de ajutor în cronologia prefacerilor urbanistice: 1959 - primul centru comercial (Magazinul „Universal”, ulterior „Bacăul” - foto)  1965 - Casa de Cultură a Sindicatelor şi Hotelul „Bistriţa”, 1970 -  Hotelul „Decebal”,  1971 - dezvelirea statuii poetului George Bacovia, 1975 - complexul comercial „Luceafărul”,  1980 - Hotelul „Moldova”.

Palimpseste urbane: omagiu profesoarei Maria Fulgeanu-Sturdza, primul director al Școlii Normale de Fete din Bacău

    Cunosc mulţi băcăuani pasionaţi, dar mulţi îşi pierd pe parcurs roadele muncii. Cunosc mulţi băcăuani competenţi şi altruişti, dar care li s-a făcut lehamite de modul în care se zideşte piramida actuală a valorilor. Cunosc mulţi băcăuani care şi-ar dori să facă ceva pentru comunitate, dar au fost refuzaţi sau duşi cu vorba de sistem. Cunosc mulţi colecţionari de valori materiale şi imateriale, dar care şi le păstrează pentru propria vanitate în turnul lor de fildeş. Cunosc mulţi experţi, dar expertiza lor se rezumă la articole academice sau îndărătnice  luări de poziţie la conferinţe/ şedinţe/şuete. Cunosc mulţi băcăuani care sunt atotcunoscători, dar orizontul lor se afundă tot mai mult în ridicări de umeri. Cunosc mulţi băcăuani care încercă să iasă din cercuri strâmte, dar îi tot opreşte ceva: comoditatea, funcţia, determinarea, spleen-ul sau câte şi mai câte. Cunosc mulţi băcăuani care întorc banul cu lopata, dar nu ar da pentru comunitatea lor un singur leu. Cunosc mulţi băcăuani cu influenţă mai mică sau mai mare, dar care nu mişcă un deget dincolo de interesul personal. Cunosc mulţi băcăuani care iau taurul în coarne, dar în secunda următoare devin mieluşei. Cunosc mulţi băcăuani care ţin la spiritul locului, dar care şi-au pierdut încetul cu încetul aplombul...

Cunosc  însă puţini băcăuani ca cei de mai sus, care nu au nevoie în caracterizare de conjuncţia „dar”. Printre ei, cu totul aparte, un băcăuan clădeşte zi de zi printre palimpsestele urbei: Mihai Ceucă.

Detalii: Omagiu profesoarei Maria Fulgeanu-Sturdza, la 140 de ani de la naștere

INEDIT: planul oraşului Bacău din perioada celui de-al Doilea Război Mondial

 

Bacăul nu se poate lăuda cu multe resurse cartografice apărute înainte de perioada comunistă, care să jaloneze coerent evoluţia urbanistică a localităţii de pe malurile Bistriţei. Sunt demne de amintit în acest sens harta lui Friedrich Wilhelm von Bawr, publicată la Amsterdam în anul 1771, sub denumirea „Carte de la Moldavie pour servir à l'histoire militaire de la guerre entre les Russes et les Turcs¹”, harta ridicată de Hora von Otzelowitz  în 1790 la scara 1:28000, planul oraşului Bacău întocmit în anul 1896 de ing. N. Cucu, în vederea amenajării sistemului de alimentare cu apă, la solicitarea  primarului Costache Radu, planurile directoare de tragere (începutul secolului XX) sau planul municipiului şi nomenclatorul străzilor „cu noua şi veche denumire” (Tipografia Municipiului Bacău, 1933).

Planul oraşului Bacău din timpul celei de-a doua conflagrații mondiale a fost întocmit din raţiuni militare evidente. El prezintă astăzi importanţă deosebită, prin detalierea tramei stradale şi prin elementele de conţinut reprezentate de peste 100 de obiective de interes (unităţi militare, instituţii ale administraţiei publice, fabrici, şcoli, biserici etc), care reprezintă astăzi repere spaţiale valoroase ale evoluţiei teritoriale şi edilitar-urbanistice. Varianta originală (întocmită de Institutul Geografic Militar în anul 1943) a fost descoperită în arhive zilele trecute de domnul inginer Mihai Ceucă, pasionat cercetător al Bacăului de altădată (fig.1). Faţă de varianta apărută ulterior şi cunoscută în cercul restrâns al iubitorilor geografiei istorice locale (plan care păstrează, cu mici modificări, elementele de conţinut, renumerotate în legendă, menţionând suprafaţa şi populaţia urbei - fig. 2), planul acesta elimină în primul rând dilemele cronologice din lista patrimoniului cartografic băcăuan.

Fig. 1 – planul oraşului Bacău (Institutul Geografic Militar, 1943)

Fig. 2 - Planul oraşului Bacău (versiunea ulterioară planului din 1943)

Corelată cu imaginea aeriană a oraşului surprinsă în anul 1944 de un avion de recunoaştere german² (fig. 3), harta întocmită cu un an mai devreme reprezintă o preţioasă resursă pentru cei care doresc descifrarea şi aprofundarea dinamicii urbanistice a oraşului nostru.

Fig. 3: Imagine aeriană a Bacăului din 1944 (sursa: www.wwii-photos-maps.com);  colorizare digitală Şerban Lucian (2022)

Post-scriptum: După terminarea devastatorului război, la recensăntul organizat în prima lună a anului 1948, Bacăul mai număra doar 34461 locuitori. Avea un teritoriu administrativ de aproape 1200 ha şi ocupa locul 17 în ierarhia urbană naţională. După peste şapte decenii cu evoluţii remarcabile (1966-1990), dar şi de regres demografic şi economic (după 1992), oraşul lui Bacovia este astăzi de peste trei ori mai mare ca teritoriu şi număr de locuitori. Poziţia din ierarhia naţională la penultimul recensământ din 2011 (locul 15) se pare însă că nu s-a mai îmbunătăţit pe parcurs, rezultatele RPL 2022 (promise de INS pentru acest final de an) având să valideze noile realităţi ale reţelei urbane româneşti, despre care, vom vorbi în curând, mai pe larg, într-un articol separat.

Note:  ¹ harta este disponibilă online la adresa: https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/btv1b53058728k/f1.item.zoom

           ² http://www.deferlari.ro/2013/07/unicat-imagine-aeriana-bacaului-din.html

Update! Planul orașului este digitizat! Mulțumim programatorului Cristi Juverdeanu! Adresa: https://bacaualert.ro/harti/1943/

Mozaic termic băcăuan

    În această dimineaţă am avut parte de cele mai scăzute temperaturi din sezonul rece 2022-2023. La staţia meteo Bacău, ANM a transmis - 7,7 C la ora 7,00 şi - 7,9 C la ora 8,00. Au fost condiţii prielnice (regim anticiclonal, cer senin) pentru a face un mic transect meteo (semi)matinal între cartierul Nord şi marginea Parcului "Cancicov". Rezultatul îl puteţi vedea în imaginile de mai jos:

Fig. 1 şi 2: Transect termic în municipiul Bacău, 14 decembrie 2022

    Efectul de insulă de căldură urbană a fost astăzi foarte clar evidenţiat chiar şi după răsăritul Soarelui. Cele mai ridicate temperaturi s-au înregistrat pe str. 9 Mai (între Şcoala "Constantin Platon" şi Policlinica Veche (-3,9 ...-3,8 C), într-o zonă construită compactă din centrul oraşului. Faţă de valorile ANM, am avut deci temperaturi cu 3,5 C - 4 C mai mari decât cele înregistrate pe platforma meteo din vestul oraşului, în cartierul CFR, la o diferenţă altitudinală de cca 10 m faţă de sectorul "cald" al trekkingului nostru. De remarcat şi rolul verdelui urban, exprimat prin temperaturi mai scăzute şi umiditatea relativă a aerului cu valori mai mari (fig. 2).

    La ora 8,00, măsurătoarea expediţionară din faţa C.N. "Gh. Vrănceanu" indica o valoare de - 5,3 C, cu 2,6 C mai mult decât valoarea oficială a ANM.

Vezi şi Insula de căldură urbană Bacău