Margine tăioasă de primăvară

Un mic mărţişor de început de primăvară, în acord cu starea vremii...

Meniu de duminică

Astăzi, la orele prănzului. Duminică, duminică, dar la marele combinat se lucrează mai ceva ca în vremurile bune, de cincinal stahanovist. Aţi mirosit cumva de ce? Pentru desert puteţi accesa
  http://www.criticati.ro/cocktail-poluant 

Stadionul invizibil

          Am trecut recent prin zona Tic-Tac şi mi-am adus aminte de proiectul noului stadion, care făcea valuri prin 2008, având la activ chiar şi un plan urbanistic zonal aprobat. Construirea lui în cartierul C.F.R., sub forma unui complex sportiv multifuncţional, ar fi condus, implicit, la dezafectarea actualului obiectiv, ridicat  în 1966.

       Nu am mai auzit nimic de proiect. Pe un forum al unei televiziuni locale, la întrebarea „Unde vrei sa mergi la stadion in Bacău?”, comentariile din 2010 şi 2011 sunt din ce în ce mai apatice. În rest linişte…

       Detaliile de proiectare ale prezumtivei investiţii sunt cât se poate de suculente: „Proiectul se va numi “Complex de sănătate şi servicii – Construire baza sportivă – Stadion Municipal”, obiectiv de investitii cu o solutie arhitectural-structurala spectaculoasa ce va constitui o piesa reprezentantiva, un semnal si un simbol pentru oras. Proiectul cuprinde, in afara stadionului, o sala de sport, teren de antrenament, pista de atletism si un hotel. Noul stadion municipal va avea o capacitate de 20.000 de locuri. Aleile pietonale vor avea minim sapte metri latime, iar in caz de nevoie vor putea deveni si carosabile. Parcarea va avea o capacitate de aproape 2.000 de autoturisme si se va situa pe minim 4 hectare de teren. In proiect, este luata in calcul chiar si amenajarea unei parcari subterane. Accesul la stadion va fi impartit pe aces public, vip, sportivi si servicii. Zona destinata publicului va fi amenajata printre altele cu un muzeu al trofeelor, magazin vinzare articole sportive, toalete, ascensoare pentru persoanele cu handicap, pachete gradene, bufet, un fast-food cu 200 de locuri, o cafenea cu 80 de locuri si optional chiar un club de fitness, loc de joaca pentru copii si bowling. Zona vip va avea un salon de relaxare si vizionare, camere interviu, loja vip, acces la cafenea, salon de discutii private de 15 metri patrati, acces la vestiarele sportivilor, dar si birourile administrative. Pentru sportivi se vor face vestiare, garderoba, piscina pentru 30 persoane, sauna cu bazin mare, sala incalzire, sala forta, cabinet medical sau doua sali de instruire tactica. Stadionul va include si dotari specifice pentru presa, precum si alte anexe. Studiul de fezabilitate, urmatorul pas al investitiei, va arata si sumele ce trebuie luate in calcul pentru ridicarea unui astfel de edificiu. Noul stadion din Bacău va semăna cu International Stadium din Haifa. Singura diferenţă este ca stadionul din Haifa, care se află in faza de constructie (Sursa: Ziarul de Bacău, 6 octombrie 2008).

        Una peste alta, numeroasele discuţii pro şi contra care au ţinut capul de afiş al presei pentru câteva zile s-au pierdut în negura timpului. Presupun ca şi proiectul de mai sus…

Judeţul amoniacal

Sursa: A.P.M. Bacău

Conform ultimului raport anual privind starea mediului în judeţ, elaborat de APM Bacău pentru anul 2009, emisiile  de amoniac ar proveni din următoarele surse: agricultură (39,30 %), procesele de producţie a  îngrăşămintelor pe bază de azot (25,88 %), tratarea şi depozitarea deşeurilor (34,77 %). 

Gazul buclucaş a rămas cam ultima noxă care nu s-a înscris în trendul descrescător al noxelor monitorizate (foto). 

Cauza o cunoaştem cu toţi. 

Aşteptăm cu interes următoarele rapoarte  anuale ale APM Bacău,  unde în dreptul respectivelor procese de producţie să fie înregistrată, cu  o mai mare fidelitate oferită de trei zecimale, o valoare fixă: 0,000 %.

Prea mult spaţiu verde sau prea puţin asfalt?

             Prezentam acum câteva zile de performanţa judeţului de a pune mâna pe aproape 1 milion de euro prin 6 proiecte aprobate în vederea amenajării de spaţii verzi intravilane (http://lucian-bacau.blogspot.com/2011/02/un-milion-de-euro-pentru-spatiile-verzi.html), amintind însă şi de câteva "ciudăţenii" care nu prea au legătură cu specificul dezvoltării teritoriale pe baze durabile. Am primit confirmarea (dacă mai era nevoie...) dintr-o analiză făcută pe cursdeguvernare.ro, publicată o zi mai târziu, care merită citită. O redăm în totalitate în cele ce urmează.

Guvernul dă 30 de milioane de euro pentru spații verzi la sate. Pentru orașe dă 23 de milioane

        Guvernul a alocat 30 de milioane de euro pentru înființarea de spații verzi la sate, printr-o hotărâre de guvern adoptată pe 9 februarie. Suma face parte dintr-un total de 53 de milioane de euro alocați pe 2011 pentru realizarea de spații verzi în circa 280 de localități din țară. Din acestea, 80 sunt orașe (cu circa 23 de milioane de euro alocați) și 200 sunt sate (cu 30 de milioane de euro alocați).

Banii vin de la Ministerul mediului și sunt obținuți din taxa de primă înmatriculare.

      Cele mai mari sume pentru proiectele comunale de „îmbunătăţire a calităţii aerului prin amenajarea de spaţii verzi” ajung la 250.000 de euro pe fiecare proiect.

Iată câteva exemple de comune în care guvernul pompează milioane de euro pentru plantări de spații verzi, deși unele dintre ele au chiar prea mult spațiu verde: nu au asfalt.

1. Comuna Vlădeşti, judeţul Argeş, care primeşte 250.000 de euro, pentru amenajarea unui spaţiu verde în localitate, prin hotărârea de Guvern adoptată pe 9 februarie. Banii ajung la nivelul a jumătate din bugetul de care a beneficiat comuna în anul 2010, care a fost de circa 540.000 de euro, incluzând fondurile pentru plata salariilor profesorilor care predau în localitate.

Comuna este așezată la poalele subcarpaților în apropiere de Câmpulung Muscel, e înconjurată de păduri, locuitorii cultivă pomi fructiferi.

În materie de asfalt, comuna argeseană este traversată de un drum judeţean şi beneficiază de un drum comunal asfaltat pe 4 km, din fonduri SAPARD. Vlădeştenii nu au în prezent apă curentă şi canalizare, decât în stadiu de proiect.

2. În judeţul Mureş, la comuna Zău de Câmpie, Guvernul trimite 235.000 de euro pentru amenajarea de spaţiu verde, suma fiind egală cu o treime din bugetul de venituri şi cheltuieli al comunei, pe anul 2010. Comuna are 3.500 de locuitori şi se întinde pe 5.000 de hectare, din care 3,5 hectare le ocupă una dintre cele mai importante rezervaţii de bujor de stepă din România.

3. Cele mai mari sume, prin HG din 9 februarie, le primeşte comuna Roseţi, din judeţul Călăraşi. Cei 6.000 de locuitori ai comunei vor avea nu unul, ci două parcuri, pentru fiecare fiind alocaţi câte 235.000 de euro. Anterior, printr-o altă hotărâre emisă de Guvern în cadrul Progaramului de îmbunătăţire a mediului, s-au mai alocat, în 2010, 235.000 de euro. Dacă se investesc peste 700.000 de euro în spaţii verzi, în materie asfalt, roseţenii circulă pe drumul naţional 3, care le tranzitează comuna. Sătenii au şi uliţe acoperite cu pietriş. Apa și canalizarea sunt în stare de proiect.

4. Comuna Călăraşi, județul Botoșani. Guvernul îi trimite anul acesta circa 210.000 de euro pentru spaţii verzi, reprezentând aproximativ 20% din întregul buget al comunei pe anul 2010. Sătenii din Călărășii de Botoșani par să aibă însă prea mult spațiu verde: au asfalt doar pe drumul principal. Apă și canalizare doar în pe hârtie și în promisiuni.

5. Comuna Loamneş, judeţul Sibiu. Guvernul a alocat circa 220.000 de euro pentru amenajarea de spaţii verzi, adică aproximativ a cincea parte din întregul buget pe 2010 al comunei.

În materie de şosele, cei 3.300 de sătenii au un drum comunal asfaltat, uliţele satului fiind pietruite, după cum ne-a spus doamna primar Maria Greavu. Prin localitae, trec şi două drumuri judeţene. Primăria derulează în prezent proiecte de canalizare şi reţea de apă curentă.

6. Comuna ilfoveană 1 Decembrie, Executivul alocă pentru spaţii verzi circa 218.000 de euro. Bugetul de venituri şi cheltuieli al comunei de 10.000 de locuitori a fost în anul 2010 de circa 3 milioane de euro. În materie de drumuri asfaltate, localitratea stă mai bine decât comunele enumerate mai sus. Având în vedere apropierea de Bucureşti, e nod rutier major, însă 1 Decembrie are şi drumuri doar pietruite. Locuitorii comunei beneficiază şi de reţea de apă curentă, canalizare şi gaze.

De unde vin banii, unde vrea să ajungă guvernul

      Elanul cu care Guvernul – prin Ministerul Mediului, dislocă aceste sume din Fondul Naţional de Mediu (şi în principal din banii colectaţi prin taxa de primă înmatricuzlare) – investeşte zecile de milioane de euro pentru spaţii verzi la sate apare în condiţiile în care România – în special în mediul rural – se remarcă negativ prin slaba reţea de drumuri asfaltate.

      Guvernul îşi motivează investiţiile realizate în cadrul Programului naţional pentru îmbunătăţirea calităţii mediului prin faptul că România trebuie să asigure 26 metri pătraţi de spaţii verzi pe cap de locuitor în fiecare localitate, până la sfârşitul anului 2013, conform directivelor Uniunii Europene şi legislaţiei în vigoare.

        Conform cifrelor prezentate de Guvern, în prezent, media spaţiilor verzi pe cap de locuitor este 9 metri pătraţi la nivel naţional, iar în mediul urban este de 5 metri pătraţi pentru fiecare locuitor. Prin urmare, în mediul rural, proporţia ar fi de 13 mp de spaţiu verde pentru fiecare locuitor.

        În ciuda spaţiului verde redus, România stă cel puţin la fel de prost şi în privinţa asfaltului. La nivel naţional, fiecare 1.000 de locuitori se bucură de 1 km de drum asfaltat, în timp ce vecinii noştri unguri se laudă cu o proporţie de aproape zece ori mai bună: 1 km de şosea asfaltată la 141 de locuitori, potrivit unor statistici ale Enciclopediei Britanica.

      Raportat la suprafaţa generală de teren, România are 0,09 km de drum asfaltat la fiecare kmp de teren. Spre comparaţie, Franţa beneficiază de o densitate de 1,72 km de şosea la kmp de teren, potrivit unor date citate de Revista de Transport şi Logistică.

Niculae Rădulescu-Dobrogea, Eco Civica: În Bucureşti creşterea spaţiului verde s-a inventat, iar în comune se cheltuiesc bani degeaba

       Preşedintele asociaţiei ecologiste Eco Civica, Niculae Rădulescu-Dobrogea, este unul dintre cei care au reclamat cel mai vehement restrângerea spaţiului verde, însă consideră că alocarea de bani pentru parcuri la sate reprezintă o risipă de fonduri.

„În Bucureşti, creşterea suprafeţelor de spaţiu verde s-a inventat, iar în comune se face această cheltuială inutilă şi absolut de râsul lumii. Ne facem de băcănie în toată Europa, mai ales în situaţia în care atât de mulţi bani ne lipsesc şi pentru alte lucruri. Bucureştiul a crescut peste noapte de la 8 metri şi ceva de spaţiu verde pe cap de locuitor, la 20 şi ceva. În suprafaţa aceasta s-a băgat şi luciul de apă, şi coroanele copacilor, sunt nişte gogomănii”, a spus Rădulescu-Dobrogea.

         El a precizat, însă, că spaţiul verde trebuie calculat în funcţie de suprafeţele publice, fapt care explică de ce Guvernul consideră că în mediul rural este o pondere scăzută a zonei verzi.

„Nu pot să cred că este un procent atât de scăzut de spaţiu verde la ţară, dar dacă vorbim de spaţiu verde amenajat, public, atunci, da”, a spus ecologistul.

      Cu toate acestea, el a arătat că normele europene în materie de spaţiu verde nu sunt atât de rigide în privinţa zonelor neamenajate, ci au în vedere în primul  rând sănătatea locuitorilor.

Sursa: cursdeguvernare.ro, 20.02.2011

Harta turistică a judeţului Bacău

    Nu credeţi că judeţul ar avea nevoie de o hartă turistică, care să promoveze obiectivele naturale şi antropice, deloc de neglijat numeric sau cultural-istoric? Puţinele încercări făcute după 1989 au fost modeste cartografic, s-au limitat la dimensiuni de broşură, fiind tipărite în tiraje foarte limitate. Cu siguranţă cerere există, şi nu numai din orizontul nostru local. Un exemplu recent îl aduc din Cluj, unde autorităţile au reuşit  să întocmească un astfel de instrument util. Uitându-ne pe hartă (foto), observăm că avem şi noi prin zonă aceleaşi instituţii care pot sprijini un astfel de demers. Sau ne lipseşte ceva, care mie îmi scapă? Nu, nu mă refer la contextul politic...

Ne-am apropiat de Pacific!

      Bacăul a reuşit performanţa de a comprima spaţiul. 

      Cei peste 9700 de km care ne despart de Asia de Sud-Est nu au constituit un impediment pentru încheierea unui acord de înfrăţire cu oraşul filipinez Mandaue (satelit al aglomeraţiei urbane Cebu, 337000 locuitori).     

       A fost o perioadă în care toată lumea umbla cu limba scoasă după  twinning  (văzând-o probabil ca o modalitate de a adăuga covrigi în coada căţeilor), inscripţionându-se apoi cu mândrie, pe plăcuţe indicatoare la intrare în localităţi, nume demne de un search pe wikipedia. Marea majoritate a acestor acorduri s-a diluat extrem de rapid, rămânând ca simple informaţii bune pentru a mai acoperi pe hârtie spaţiile libere din dreptul realizărilor administraţiilor publice.

       După ceva ani de acalmie, se pare că ne-am maturizat însă. Ne-am ancorat puternic în spiritul mondializării şi globalizării, înlăturând graniţele continentale şi sperând la colaborări fructuoase între comunităţi. 
      Deşi nu-mi este prea clară finalitatea, aştept cu optimism rezultate palpabile dinspre această „capitală a mobilei”, după cum a fost ea supranumită pe aici. Pentru diversitate, complementaritate, viabilitate, şi vizibilitate geospaţială, aş propune însă să finalizăm aplatizarea Pământului (după expresia celebră aparţinând lui Thomas Friedman) prin începerea demersurilor de înfrăţire cu următoarele localităţi: Pago Pago (Samoa Americană, Pacificul de Sud),  Timbuktu (Mali, Africa), Chuquicamata (Chile, America de Sud) şi Arctic Village (Alaska, S.U.A.). 

Bună propunerea?

Bacăul în topul deprecierii valorii proprietăţilor rezidenţiale vechi

        Conform unui studiu publicat de cotidianul Gândul, fondul locativ urban se depreciază constant, indiferent de vechimea construcţiei sau poziţionarea ei în textura oraşelor. Din acest punct de vedere, Bacăul cunoaşte un declin semnificativ, comparabil cu tendinţa generală evidentă de anul trecut în multe oraşe de talie mijlocie şi mare. Lăsând de o parte cauza generatoare (omniprezenta şi deloc terminata criză), fenomenul nu poate fi decât îmbucurător, avându-se în vedere preţurile nejustificat de mari la care ajunseseră locuinţele.

În continuare spicuim din  radiografia imobiliară a momentului, preluată din cotidianul Gândul: 

           Piteştiul este oraşul în care s-au înregistrat cele mai mari scăderi ale preţurilor apartamentelor vechi din România. O locuinţă din acest oraş s-a ieftinit cu 12,3% în cel de-al doilea semestru al lui 2010 faţă de primele şase luni ale anului, potrivit datelor unui studiu al companiei de evaluare Darian. Astfel, cumpărătorul unui apartament de două camere de 50 de metri pătraţi ar trebui să plătească 41.650 de euro pentru o astfel de locuinţă.

            Pe locul secund în topul deprecierii valorii proprietăţilor rezidenţiale vechi este Capitala. Imobilele din Bucureşti rămân însă cele mai scumpe din ţară ca preţ unitar, în pofida faptului că, în numai şase luni, au pierdut în medie 11,1% din valoarea de piaţă. În aceste condiţii, acelaşi apartament de două camere, situat în cel mai mare oraş al ţării, costă aproximativ 55.450 de euro.

        Un declin semnificativ al preţurilor în ultima jumătate a lui 2010, de 10,1%, s-a consemnat şi în Galaţi. Apartamentele de două camere, situate în imobile vechi, era evaluat la finele lui 2010 la 35.600 de euro. Ieftinirii importante, de peste 9%, s-au înregistrat şi în alte oraşe mari ale ţări, precum Bacău sau Satu Mare (vezi harta). Un caz aparte, la nivel naţional, îl reprezintă piaţa imobilară din Reşiţa. În condiţiile în care locuinţele nu s-au scumpit în nicio localitate din România, apartamentele vechi din această localitate au reuşit performanţa de a conserva valoarea de piaţă de la începutul anului trecut. Două camere în oraşul bănăţean au costat de-a lungul lui 2010 aproximativ 26.000 de euro.

Apartamente noi nu au cumpărători

        Un segment aparte al pieţei rezidenţiale autohtone este reprezentant de apartamentele noi. "Numărul anual de spaţii locative noi la nivel naţional este de aproximativ 40.000 de unităţi, dintre care în 2010 au fost tranzacţionate doar 10-12.000 de unităţi, care raportate la un număr dde tranzacţii de câteva sute de mii, conduce la un procent foarte redus de tranzacţii cu imobile noi".
      Vânzările slabe de locuinţe noi i-au determinat pe dezvoltatorii din oraşe mari precum Cluj-Napoca sau Constanţa să vină cu preţuri pe metru pătrat inferioare celor ale locuinţelor vechi. Astfel, acelaşi apartament de două camere, de 50 de metri pătraţi, însă construit în ultimii ani este mai ieftin faţă de unul similar, dar vechi, cu circa 900 de euro în cel mai mare oraş al Transilvaniei. Acestea sunt însă excepţii de la regula care spune că imobilele noi se vând mai scump decât cele vechi. În Capitală se observă cea mai mare discrepanţă de preţ între un metru pătrat nou şi unul vechi, de 20,2%, valoarea unui apartament nou cu două camere, fiind în medie, de 64.450 de euro.

Ce se întâmplă cu preţurile în 2011

      Şi chiriile au urmat trendul descendent al pieţei. Cele mai abrupte scăderi s-au înregistrat în cazul locuinţelor vechi din Capitală, unde, de-a lungul lui 2010, proprietarii şi-au redus pretenţiile financiare cu 32,2%, potrivit aceleiaşi surse. Reduceri consistente, cuprinse între 10% şi 20% s-au mai înregistrat şi în alte oraşe mari precum Braşov, Cluj-Napoca, Timişoara, Arad, Iaşi, Ploieşti sau Buzău. Lucrurile au stat diferit în ceea ce priveşte chiriile cerute pentru apartamentele noi. În Bucureşti, ele s-au diminuat în 2010 faţă de 2009 cu numai 1,4%. Considerabil mai ieftin au închiriat proprietarii din Râmnicu Vâlcea. Ei au renunţat la 18,8% din sumele pe care le încasau lunar în 2009. Scăderi de două cifre al chiriilor s-au înregistrat pe acest segment şi în Cluj-Napoca, Alba Iulia şi Galaţi.
     Sfârşitul acestui an va aduce mult aşteptatul final al crizei de pe piaţa imobiloară locală, opinează reprezentanţii Darian. "Tendinţa de scădere a preţurilor se va apropia de punctul terminus în cursul anului curent, când piaţa se va stabiliza. În prima jumătate a anului va continua scăderea preţurilor, dar într-un ritm redus, de o cifră, după aceea urmând o stabilizare", a declarat Adrian Popa Bochiş, director-evaluare companii al firmei Darian. În plus, el estimează pentru acest an continuarea executărilor silite, care, dublată de relaxarea condiţiilor de finanţare, ar putea duce la înlesnirea tranzacţionării acestor imobile.

Sursa articolului şi a reprezentării cartografice : www.gandul.info

Personaje celebre la Bacău

      Până pe 6 martie, Bacăul găzduieşte la Galeriile „Alfa”  expoziţia „Mit, ficţiune şi realitate”, unde puteţi admira peste 80 figuri celebre  (mitologie, desene animate,  filme de top) aparţinând  Muzeului Figurilor de Ceară din Sankt Petersburg. Pentru 5 lei (copii, studenţi, pensionari) sau 7 lei (adulţi), puteţi face cunoştinţă cu exponate în mărime naturală, extrem de bine realizate, reprezentăndu-I pe Shrek, Albert Einstein, Charlie Chaplin, Salvador Dali, Leonardo da Vinci, Nefertiti, Agatha Christie, Alba ca Zăpada şi cei şapte pitici, Harry Potter, Hercules, Johnny Deep ş.a. Nu ar fi lipsit de interes să faceţi şi propuneri pentru extinderea colecţiei, cu personaje mai mult decât faimoase din lucitorul spectru politic românesc...

Tenacitate de efemeridă

Având în vedere specificul meteorologic al ultimelor zile, e demnă de admirat tenacitatea fragilului mesager...

P.S.: Până la mijlocul săptamânii, condiţiile meteo vor fi de “iarnă autentică”, urmând ca primăvara să se instaleze in jurul datei de 10 martie, a anunţat  directorul Agentiei Nationale de Meteorologie, Ion Sandu. “Pe 22-23, marti-miercuri, urmeaza doua zile de iarna autentica. Urmeaza 24-28, temperaturi destul de scazute la munte, minus 15 grade. In sud este la limita, ne asteptam la minus 8, minus 9. Pana in data de 28 ramane iarna. De la 1 martie pana la 6 martie, temperaturile incep să crească si spre primavară ne indreptam după data de 10 martie, cu temperaturi de 10 grade”, a spus acesta.

Bacăul de altădată, altfel!

       Fotografia reprezintă documentul, certificatul memoriei, forma cea mai facilă de a lua în posesie spaţiul, dar şi sentimentul subconştient al duratei şi al istoriei, spunea un istoric român contemporan. 
        Foarte adevărat, indiferent dacă ne referirim la memoria colectivă sau doar la palimpsestul personal. Pentru argumentare, vă invit la un regal imagistic din perioada 1911-1913, sub forma unui colaj de cărţi poştale ilustrate, circulate în Bacăul începutului de veac XX. O colecţie cu o istorie aparte, despre care voi aminti poate cu altă ocazie, şi care, printr-o conjunctură fericită, nu a ajuns la coş (cum din neatenţie era să se întâmple) ci la subsemnatul. O radiografie extraordinară a fizionomiilor sociale demult trecute, fiecare cu istoria şi parfumul ei ascuns...

        Nu-mi rămâne decât să vă urez vizionare plăcută!

Clic pe imagini pentru zoom

Un milion de euro pentru spaţiile verzi din judeţ

         La iniţiativa Ministerului Mediului şi Pădurilor a fost a adoptată Hotararea de Guvern nr. 110 din 9 februarie 2011 privind aprobarea proiectelor selectate în sesiunea 21 septembrie 2009 - 12 octombrie 2009 şi a finanţării acestora, în cadrul Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi.

            În sesiunea organizată în perioada 21.09.2009 - 12.10.2009 au fost depuse 1056 proiecte, dintre care, în urma analizei condiţiilor de eligibilitate, au fost selectate 285 de proiecte în vederea finanţării, în valoare totală de 214 milioane de lei, urmând în perioada imediat următoare ca unităţile administrativ teritoriale ale căror proiecte au fost aprobate, să organizeze licitaţii în vederea realizării acestora.

            Judeţul Bacău este prezent de data aceasta cu un număr record de proiecte aprobate, în trei localităţi urbane (Moineşti, Slănic-Moldova, Târgu Ocna) şi trei comune (Tamaşi, Sascut şi Plopana), însumând sume alocate în valoare de peste 4 milioane lei (aprox. 976000 euro, foto).

Proiecte aprobate

             Este de lăudat iniţiativa unui număr tot mai mare de primării de a atrage fonduri extrabugetare pentru creşterea calităţii locuirii, segmentul în cauză fiind accesat în sesiunile anterioare doar de municipiul Bacău, prin proiectele care vizau amenajarea Parcului Catedralei (1,54 mil. Lei) şi a Parcului Olimpic (1,98 mil. lei,  în execuţie).

            Ca un comentariu personal, mi se par ridicole sumele alocate celor două staţiuni considerate de interes naţional (Slănic-Moldova şi Târgu Ocna), care, din câte am  observat în anexa hotărârii, nu se pot ridica la nasul unor “celebre” localităţi, cunoscute desigur  în întreaga ţară pentru potenţialul balnear, turistic, cultural ş.a.m.d.: Răcari – Dâmboviţa (0,9 mil. lei), Prundu-Giurgiu (1 mil. lei), Vlădeşti-Argeş (1,06 mil. lei), Oşeşti-Vaslui (1 mil. lei), Gighera-Dolj (1,36 mil. lei), Făurei – Brăila (1,02 mil. lei), Tărtărăşti-Dâmboviţa (0,9 mil. lei) etc….

            Prin Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi se are în vedere reducerea concentraţiilor de noxe din aer, creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi din localităţi şi apropierea mărimii acestora de standardele europene în domeniu, prin dezvoltarea şi modernizarea spaţiilor verzi din localităţi şi înfiinţarea de noi parcuri, scuaruri şi aliniamente plantate ori reabilitarea sau extinderea celor existente. Derulat prin Administraţia Fondului pentru Mediu, programul amintit vine în completarea actelor normative prin care autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să adopte politici de extindere a suprafeţelor verzi şi să elaboreze programe etapizate de realizare a acestor obiective.

        Demarat în anul 2008, acest program binevenit a permis finalizarea până în prezent a  263 de investiţii, alte 102 proiecte fiind  în derulare. În total vor fi amenajate cca 630 de spaţii verzi, pentru care au fost alocaţi 450 milioane lei.

       Mai jos, câteva imagini cu patrimoniul verde al oraşelor câştigătoare: Slănic-Moldova (parcul staţiunii), Moineşti (Parcul Central) şi Târgu Ocna (Parcul Trandafirilor).

Slănic-Moldova, 2010

Moineşti, 2010

Târgu Ocna, 2011

Apus de Soare în Parcul Gherăeşti

            Acum câteva zile, când iarna încă nu revenise. O linişte desăvârşită, întreruptă doar ce scrâşnetul vreunui tren care se scurgea molatic peste Bistriţa. Câteva raze timide printre bătrânii plopi, care au prins şi timpuri mai animate. Vorba cronicarului la sfârşit de veac XIX:

 „Erau mulţi care se duceau şi afară din oraş la Lunca lui Rugină. Pe iarba din luncă şi printre copaci erau presărate sute de mese, împrejurul cărora şedeau jos sute de târgoveţi. Fiecare avea pe masa lor miel fript şi pâine frumoasă. Ulcioare, ploşti, cofe cu vin aveau toţi la îndemână. Câte un scripcar şi un cobzar erau la multe mese. Toţi mâncau, râdeau, beau, cântau şi jucau. Armendelu era în strălucirea lui. Azi?...S-au pierdut multe din aceste obiceiuri. Numai Lunca lui Rugină n-a ruginit. Tot se mai petrece în ea…dar nu ca atunci.”

S-a micşorat judeţul Bacău!

Sau cel puţin aşa indică softul de monitorizare a traficului, FEEDJIT Live (foto). Marele câştigător este judeţul vecin, Vasluiul, care pare-se că s-a extins tentacular, atât pe Valea Zeletinului (Podu Turcului), cât şi pe malurile Trotuşului (Oneşti). Nu le-a fost însă de ajuns, au  înglobat chiar şi estul judeţului Neamţ, cu Roman cu tot. Explicaţii plauzibile: ori s-a defectat sistemul de poziţionare globală a providerului, ori ei pun deja în aplicare ideile "savante" ale unor politicieni dâmboviţeni, care ţin morţiş la o nouă împărţire administrativ-teritorială a ţării....Vom vedea!

Salzburgul României

      Recunosc că dintotdeauna am avut o slăbiciune pentru acest mic oraş - staţiune. Pentru liniştea pe care o degajă, pentru cadrul natural fermecător, pentru aspectul de cochet oraş - grădină. Pentru concentrarea de superlative legate de spiritualitatea creştină, monumente de patrimoniu, aurul alb şi atâtea altele pe care vă invit să le (re)descoperiţi cu plăcere. Un creuzet de specificităţi  aproape imposibil de găsit la alte localităţi din ţară, şi nu mă refer aici doar la cele cu acelaşi rang în ierarhia urbană. Cunoscându-i locurile şi oamenii, încet, încet, îţi dai seama că acea comparaţie cu mult mai cunoscutul oraş din Austria nu e chiar patriotism local fără acoperire...

     Dacă încă nu aţi intuit despre ce oraş e vorba, ofer mai jos câteva repere imagistice:

 

Kilometrul zero plus-minus 5 ani

O privire comparativă între două repere temporale: aprilie 2005 şi noiembrie 2010.

ÎNCHIDEŢI AMURCO! OPRIŢI POLUAREA!

         Toţi băcăuanii care nu mai suportă poluarea cu amoniac de la Amurco (Combinatul de Îngrăşăminte Chimice – CIC) sunt aşteptaţi la o acţiune de protest. Aceasta va avea loc marţi, 15 februarie 2011, de la ora 10.15, în faţa Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului, str. Oituz, nr. 23 (vis-a-vis de Tribunal).

      Protestul se va desfăşura în paralel cu întrunirea comisiei care se pregăteşte să emită autorizaţia de mediu pentru Amurco. Mitingul este autorizat. Şi-au anunţat participarea reprezentanţi ai societăţii civile şi locuitori din Bacău şi din comunele Nicolae Bălcescu, Cleja, Faraoani şi Letea Veche.

     Autorităţile trebuie să ţină seama de poziţia cetăţenilor faţă de poluarea cu amoniac. Grupul “Închideţi Amurco!
Opriţi poluarea!” solicită Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului să nu elibereze autorizaţia de mediu, până când Amurco nu îşi rezolvă problemele de poluare.

Sursa: comunicat grup de iniţiativă "Închideţi AMURCO! Opriţi poluarea"

S-a mai dus un simbol al oraşului

       Este vorba de efigia din bronz masiv a mareşalui Ion Antonescu, amplasată pe faţada casei Anania, monument istoric al oraşului, situat în zona centrală, pe strada George Bacovia nr 49. Clădirea de patrimoniu, construită în anul 1910, este una din puţinele clădiri istorice ale Bacăului, care, deşi aflată într-o stare mediocră de întreţinere, păstrează o fizionomie aparte, atrăgând atenţia printr-o arhitectură deosebită. Furtul însemnului comemorativ a condus şi la distrugerea plăcii de marmură  amplasată ca mărturie a evenimentelor petrecute în timpul primului război mondial, când în această  locaţie a funcţionat  Comandamentul Armatei a II-a. Ca şef al Secţiei Operaţii din cadrul marelui Cartier General, Ion Antonescu a participat semnificativ la organizarea şi desfăşurarea bătăliilor de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz.

      Prin devastarea monumentului, Bacăul nu numai că pierde un însemn imagistic preţios al istoriei locale şi naţionale, ci şi, poate mai grav, suportă un atentat la memoria colectivă. 

Industria băcăuană, o apă şi-un pământ – episodul 2

       Vorbeam ieri despre dispariţia fabricii de confecţii ASCO, care mai are doar câteva zile până la ştergerea fizică din intravilanul oraşului. Ca un făcut, în această după-amiază  am avut prilejul să urc la ultimul etaj dintr-o clădire nouă, situată pe Bulevardul Unirii. Nu mică mi-a fost mirarea să descopăr zicala cu vopsitul gardului versus leopardul. De pe terasa instituţiei mi s-a deschis privirii un peisaj demn de seria Terminator. Ştiam că fabrica de postav POBAC (fosta „Proletarul”) este în derivă totală, dar nu-mi imaginam situaţia actuală, cât se poate de …ruiniformă. O stare de fapt, care reargumentează, cinic din păcate, constatarea privind dispariţia grupării industriale din lungul Bistriţei. Ce s-ar mai putea spune? Cu peisajul acesta în faţă, ori sperăm la un amplu proces de remodelare urbană a zonei, ori începem formalităţile pentru deschiderea unui muzeu de arheologie industrială. Că de artefacte nu ducem lipsa în nici un caz…O cărămidă de aici, un bolţar de colo, o plasă sudată de dincolo...

Fosta fabrică "Pobac"

 

Conectaţi la o lume întreagă

         Indiferent de statut sau posibilităţi financiare, de constrângeri locative sau geografice, românului îi place să fie la curent cu ultimele noutăţi din media...Poziţionarea celor două antene pe stabilimentul de faţă oferă probabil proprietarului o uşurare suplimentară, prin recepţionarea unor ştiri cu impact pozitiv asupra pshicului şi colonului...

Locaţia: la întretăierea unor importante artere rutiere şi feroviare din nordul cartierului Gherăeşti.

Industria băcăuană, o apă şi-un pământ

          După cum aminteam în postarea de ieri, locul fabricii de confecţii ASCO va fi luat, pentru 9 milioane de euro, de un nou hypermaket aparţinând retailerului Cora. Până la sfârşitul anului vor fi ridicaţi peste 18500 mp de spaţii de vânzare, galerii comerciale, spaţii tehnice şi anexe (foto 1: plan situaţie, sursa: primariabacau.ro), care vor schimba radical fizionomia locului. Deja au fost demolate corpurile de clădire din spate, păstrându-se doar faţada, probabil din raţiuni psihologice (foto 2)...

           Se pune capăt unei activităţi începute încă din anul 1949, cu 850 de angajaţi. În deceniul 8, unitatea avea peste 3000 de muncitori şi devenise cea mai importantă fabrică de confecţii din Moldova, de unde majoritatea produselor luau calea exportului.  În acest fel, ultimul reprezentant al grupării industriale a Bistriţei - una din cele trei mari concentrări industriale din oraş (alături de platforma industrială sudică şi platforma Mărgineni)-  şi-a dat obştescul sfârşit. Gruparea în cauză cuprindea până în 1990 întreprinderi din ramurile: energetică (hidrocentrala Bacău II – 1966), uşoară (industria textilă -“Proletarul”, „Confecţia – ASCO”, „Partizanul” – pielărie şi încălţăminte), prelucrarea lemnului („Moldova”) şi constructoare de maşini („SUBEX”). Din toate aceste obiective, doar hidrocentrală de pe Bistriţa îşi mai învârte turbinele, râul, până la aceasta dată, nedând semne că ar intra în restructurare sau incapacitate de curgere…

Photo of the Day: Sala Sporturilor la apus

Bacăul pe harta marilor tranzacţii cu terenuri în 2010

Tranzacţia făcută de retailerul Cora, care a achiziţionat 3,5 ha de teren aparţinând fostei fabrici de confecţii ASCO, pentru suma de 9 milioane de euro,  în vederea construirii unui hypermarket în oraş, este una din cele mai mari investiţii ale anului trecut din România (foto, sursa: zf.ro), demonstrând că Bacăul îşi păstrează atractivitatea pentru activităţile economice din sfera serviciilor şi comerţului. Că despre industrie nu mai poate fi vorba...

Bugetul Bacăului vs cele mai bogate oraşe

         La începutul anului, media locală anunţa votarea bugetului local al municipiului Bacău pentru anul 2011. Un buget comparabil ca valoare, cu cel de anul trecut: 345 milioane lei, aproximativ 83,3 milioane euro. De curiozitate, am căutat o situaţie cu bugetele locale ale celorlalte oraşe mari, pentru a vedea unde ne clasăm în topul celor mai bogate localităţi. Nu am găsit o statistică, doar câteva informaţii disparate prin ziarele financiare.

            Ar fi fost interesant de făcut o corelaţie între mărimea demografică şi fondurile disponibile. În reţeaua urbană naţională, formată actualmente din 320 de oraşe, Bacăul face parte din categoria oraşelor mari, al doisprezecelea ca număr de locuitori. Ca buget, rămâne de văzut… Oricum, suntem la mare diferenţă de oraşele din eşalonul superior, metropolele regionale, care au la dispoziţie sume considerabil mai mari: Cluj-Napoca 863 milioane lei, Timişoara 700,  Iaşul 630, Constanţa 531, Craiova 400. Curios este că totuşi ne clasăm mai bine decât oraşe mai dinamice economic din Transilvania sau vestul ţării, exemplul cel mai concludent fiind fosta capitală europeană a culturii în 2007, Sibiul, care pentru acest an are alocat un buget de 284 milioane lei.

            Criza economică din ultimii doi ani şi-a spus însă cuvântul pentru majoritatea oraşelor, dovadă fiind bugetele existente la nivelul anului 2008 (foto, sursa: Ziarul Financiar), când recesiunea nu atinsese naţia şi România duduia de zor…

Magnolia lui Bacovia

    Cu asemenea zile nefireşti de calde dar mai mult decât plăcute, devine plauzibil să te aştepţi ca primăvara să se întoarcă repejor, iar natura să scape de somnolenţă. Până atunci, o imagine cu magnolia lui Bacovia, datată totuşi...aprilie 2010. Şi pentru estetică, şi pentru siguranţă. Nu de alta, dar salcia poetului deja a căzut sub secure.

Megaconstrucţii: Catedrala „Înălţarea Domnului” din Bacău

7 februarie 2011

           Catedrala domină centrul oraşului prin dimensiuni cu totul impresionante: suprafaţă 1706 mp, 81 m lungime, 36 m la abside, capacitate maximă 5000 persoane, o înălţime de 70 m (63 m înălţime la nivelul turlei principale, la care se adaugă şi crucea principală, înaltă de 7 m), depăşind altitudinal orice construcţie civilă din municipiu. Într-o „carte a recordurilor” s-ar situa pe locul IV, după fosta catedrala ortodoxă „Sfânta Sofia” din Istanbul, catedrala nouă din Moscova şi cea din Parnas (Grecia).
            Piatra de temelie a fost pusă în anul 1991, de către PS Episcop Ioachim Vasluianul, ierarh care îşi doarme somnul de veci într-una din criptele special amenajate la demisolul catedralei.
            La subsol, pe două nivele, au fost proiectate mai multe spaţii: Biserica Naşterii Maicii Domnului, pavilion expoziţional, sală de conferinţe, depozit de carte, adăpost de apărare antiaeriană, spaţii administrative. Stilul arhitectural este unul de factură florentină, cu interferenţe contemporane. Interiorul este în forma de navă, fără pilaştrii de susţinere, oferind impresia unui volum de mari dimensiuni, cu o deschidere în arcele triumfale de 25 de metri. Cupola din naos are o deschidere de 24 de metri, mai mult decât jumătate  din cea a Sfintei Sofia din Constantinopol (40 m). Lucrările impresionante la edificiul de cult au început la 10 m sub pământ, echivalentul unui bloc cu trei etaje. Zidurile de beton ating pe anumite tronsoane o grosime de un metru.

29 iunie 2005

            Cele 18 clopote sfinţite la 29 iunie 2007, au fost executate la Innsbruck de cea mai mare firmă de specialitate din Europa, compania austriacă Grassmayr Glockengreisser, fiind cele mai mari care au fost realizate în Europa de Est în ultimii 50 de ani. Clopotul cel mare are aproximativ doi metri în diametru şi o greutate de 4,2 tone. Sistemul computerizat de comandă al clopotelor permite interpretarea a circa 1000 de partituri muzicale.

            Crucile lăcaşului de cult au fost sfinţite la 7 septembrie 2008. Ele au fost realizate din inox cu unele elemente aurite, la firma Constructii Utilaje Speciale (CUS) Bacău. Crucea principala are 7 m înălţime, o deschidere a braţelor laterale de 4,20 m, şi o greutate de aproape 2 tone.

            Pentru alte comparaţii, redăm mai jos câteva recorduri în domeniu, preluate de pe www.newschannel.ro:
- Manastirea Sapanta, judetul Maramures, are o inaltime de 75 de metri si este cea mai inalta biserica de lemn din lume.
-  Biserica cu hramul I"ntrarea in Biserica a Maicii Domnului" din Bârsana, Maramures, a fost, pana nu demult, cel mai inalt lacas de cult din lemn din Europa, avand 62 de metri.
-  Biserica Neagră din Brasov, cea mai mare din Romania, are o lungime de circa 90 de metri, iar inaltimea turnului la cruce de 65 de metri.
- Catedrala "Sfanta Treime" din  Baia Mare, in curs de constructie, va atinge 70 de metri.
- Catedrala Ortodoxa din Focsani va avea o suprafata desfasurata de 1.650 de metri, o lungime de 44,9 metri, latimea de 29,9 metri si inaltimea de 43,5 metri.
- Simbol al crestinatatii si considerata mult timp cea mai mare biserica din lume, Sfanta Sofia din Constantinopol are un dom de 55 de metri de la sol si un diametru de 31 de metri.
- Cea mai inaltă biserica ortodoxa este Catedrala  “Iisus Hristos Mantuitorul” din Moscova, a carei inaltime ajunge la 102,1 metri. Distrusa de Stalin, ea a fost reconstruita in 1993 si a costat peste 150 de milioane de dolari.
- Biserica “Sf. Sava” (Svetog Save) din Belgrad are inaltimea de 70 de metri, iar crucea aurita de pe turla principala, 12 metri. 

7 februarie 2011

1 aprilie 2005

Peisaj selenar

       Să-i spunem peisaj selenar? Sau rezultatul acţiunii unei îndelungi perioade glaciare? Nici pe departe! Este doar un tronson de legătură între strada Chimiei şi DJ 207G, Bacău – Letea Veche, care traversează cursul vechi al Bistriţei, pe cel de-al doilea pod de interes pentru tot centrul Moldovei. O situaţie obişnuită de câţiva ani buni, fie toamnă, fie primăvară, care ar putea fi argumentată de traficul greu din zonă, în lipsa unei şosele de centură a oraşului. Păcat că  nu am putut surprinde în imagini dimensiunea acestor adevărate cratere, care au ajuns până la armătura metalică a structurii podului, transformând sensurile de circulaţie în adevărate slalomuri hilare, atât pentru autoturisme, cât mai ales pentru camioane şi TIR-uri. O fi oare situaţia măgarului care moare de foame între două (chiar trei) căpiţe de fân, sau poate o nouă zonă de agrement, utilă pentru pasionaţii ATV-urilor sau pentru vreo partidă de paintball?

       Să aşteptăm până când peisajul va fi vizibil şi pe imaginile satelitare. Nu de alta, dar este posibil să apară alte oportunităţi, venite şi de pe alte meridiane...

Premoniţie silvică

      Pe o rază de câţiva zeci de metri de vegetaţie ierboasă, unde nici pe departe să găseşti  vreun trunchi de arbore, sau niscai rămurele (fie ele şi uscate), iată că apare o avertizare. O fi din timpuri demult trecute sau dimpotrivă o premoniţie silvică?. Optimist, aş merge pe a doua variantă...