Matrix City

    Avem cele mai rapide conexiuni mobile de internet, cu 25,2 Mbps (download), conform unui studiu elaborat de compania Ookla, cea care detine cel mai folosit serviciu de testare a conexiunilor la internet, speedtest.net. Să nu ajungem ca pe Zion...Detalii aici.

Sursa tabelului: Ziarul Financiar

Bipolaritate

Casa Alecsandri...

Bacău, 1 martie 2015. Cuvintele nu-şi mai au rostul...

Urban matrix

  Ce repede s-a înălţat matricea împrejmuitoare a Complexului cultural "Sfântul Nicolae"... La final s-ar putea să considerăm OZN-ul din intersecţia de la Colegiul Economic "Ion Ghica" o adevărată operă a arhitecturii rococo, perfect integrată identitar şi urbanistic în  textura citadelei băcăuane!

3 în 1

Să mai zică cineva că băcăuanii nu oferă servicii complete.

Acolo unde oraşul se isprăveşte

Patriotism local? Hannibal ante portas? Secvenţă din filmul Terminalul? Bitter farewell?

Interogaţiile pot continua....

Record mondial: oraşul naturist

    Dacă prin 2012 eram uimit de expansiunea farmaciilor, acum aş vrea să înscriu în Guiness Book următorul record: "doar" trei farmacii naturiste pe o distanţă de 19 m.  Mă puteţi contrazice?

Dezastrul economic, de la particular la general

    Știm cu toții în ce stadiu cataleptic a ajuns industria băcăuană după 25 de ani. Dacă vrem să avem o imagine completă la nivel național, ar trebui să urmărim lista dezastrului, disponibilă aici. Raționamentul inductiv se aplică foarte bine în acest ”studiu de caz”...

Evoluţii carto-secesioniste

     După cum puteţi observa din imaginea de mai jos (parte a unei hărţi care împodobeşte cu graţie un perete de instituţie), la nivelul oraşului Bacău au fost validate referendumurile privind desprinderea unor cartiere din intravilanul municipiului, devenind astfel, de comun acord cu voinţa citadinilor, aşezări de sine stătătoare. Noile localităţi-satelit Tache, Şerbăneşti şi Gheră(i)eşti vor completa într-un mod fericit alveolele rămase pentru organizarea pe baze sustenabile a aglomeraţiei urban-industriale care se conturează indubitabil în centrul Moldovei. Pentru optimizarea fluxurilor din interiorul centurii suburbane, Gherăeştiul s-a dovedit foarte mobil teritorial, evadând deja pe malul opus al Bistriţei, favorizat de o modernă infrastructură rutieră... 

Comune homocrome

    Există  numeroase exemple de specii de animale (reptile, peşti, insecte) care îşi adaptează culoarea la mediu, trăsătură cunoscută sub numele de homocromie. Prin Ordonanţa de Guvern nr. 55 ("ordonanţa traseismului"), care permitea schimbarea culorii politice fără pierderea mandatului, avem o nouă specie de unităţi administrativ-teritoriale, pe care le-am putea denumi homocrome. În judeţul Bacău au apărut nu mai puţin de 25 de astfel de situaţii, ceea ce reprezintă un sfert din numărul total al UAT-urilor. Iată noua configuraţie care introduce modificări biocenotice semnificative pe harta politică a judeţului rezultată în urma alegerilor locale din anul 2012.
Vezi şi: Noua hartă politică a judeţului Bacău după alegerile locale

Scrabble stomatologic

Cum a votat judeţul Bacău? Harta electorală

     Biroul Electoral Județean a raportat o prezență la vot de 55,41%, cu un număr total de 338869 alegători. 302309 alegători au votat pe listele electorale permanente, în timp ce alte 28190 persoane şi-au exercitat dreptul pe listele suplimentare. 3.119 de persoane au votat utilizând urna mobilă. Din cele 93 de unităţi administrativ-teritoriale (8 oraşe şi 85 comune), Victor Ponta a ieşit câştigător în 74 de cazuri, Klaus Iohannis în 19 cazuri, existând şi o situaţie mai rar întâlnită (comuna Gioseni) unde cei doi candidaţi şi-au împărţit voturile în mod egal.

     Rezultate obţinute în cele 8 oraşe ale judeţului sunt următoarele:

Municipiul Bacău:Klaus Iohannis 58,44%, Victor Ponta 41,55% 

Municipiul Onesti: Iohannis - 44,46%, Ponta – 55,53%

Municipiul Moinesti; Iohannis – 44.40% , Ponta, 55,59%

Buhuşi: Iohannis – 42,06%, Ponta – 57,93%

Comăneşti: Iohannis – 42,53%, Ponta, 57,46%

Dărmăneşti: Johannis – 38,98%, Ponta – 61,01%

Slănic-Moldova: Johannis – 54,00%, Ponta – 45,99%

Târgu Ocna: Johannis – 50,50%, Ponta – 49,49%

     La nivelul întregului judeţ, Victor Ponta a obţinut 53,55% din voturi, iar contracandidatul său, Klaus Iohannis, a fost votat de 46,45% din alegători.

     După cum sunteţi deja obişnuiţi, deferlări.ro vă oferă în exclusivitate o analiză spaţială a rezultatelor înregistrate la nivel intrajudeţean. Iată care sunt noile geografii electorale ale judeţului după votul de ieri:

Actualitate băcăuană la timpul trecut

    Uneori timpul pare că stă pe loc... Faceţi comparaţia cu pasajul de mai jos, scris acum 90 de ani de academicianul Ion Simionescu, în capitolul dedicat oraşului Bacău...

       „În afară de  şcoală, preocupări culturale nu se prea cunosc. Abia în ultima vreme, tot de la şcoală venind, se arată o vagă speranţă de înviorare. Fiecare îşi duce traiul egoist, material, fără să se gândească la viitorul ţării. Rar de tot, câte un conferenţiar tulbură liniştea deplină, speriind somnul ce se lasă peste pleoapele mai mult lenevite decât ostenite. Librăriile vând parfumuri iar lectura e strânsă la gazetele din capitală, cele locale apărând în preajma vremii de răfuială între cei care se duşmănesc degeaba.

     Vântul dinspre munte nu învioară;  răscoleşte cel mult praful din belşug, care tulbură vederea. Totuşi atâtea s-ar putea săvârşi într-un oraş cu împrejurimi frumoase, nod de întâlnire al bogăţiilor coborâte din munţi cu acele răspândite pe albia lată, provenind din unirea celor mai importante râuri din Moldova!

     Lipsesc trâmbiţaşii care să ne trezească din toropeala ce ne cuprinde, într-o vreme când se cere veghere, muncă şi mai multă dragoste de viitorul ţării, încercuită de duşmani.” (Ion Simionescu – Oraşe din Moldova, Editura „Cartea Românească” Bucureşti, 1925, p. 22)

Destinaţii turistice electorale în judeţul Bacău

      Din  primăvara anului 1990 încoace, românul este cuprins de febra mobilităţii cu ocazia exercitării dreptului de vot. Băcăuanii nu fac excepţie de la regulă, ultimul scrutin evidenţiind peste 34000 de persoane care au introdus buletinul de vot într-o urnă amplasată în afara domiciliului stabil. După cum v-a obişnuit şi cu alte ocazii, deferlări.ro vă oferă în exclusivitate o analiză spaţială a mirabolantului fenomen denumit generic turism electoral, prin intermediul hărţii alăturate.

       Repartiţia în teritoriu a voturilor însumate de listele suplimentare relevă concentrările fireşti din centrele urbane importante ale judeţului,  rolul aşezărilor-dormitor din zona suburbană a municipiului Bacău sau comune cu accesibilitate ridicată în lungul axelor majore de transport. Distorsiunile apărute pe 2 noiembrie (corelate şi cu indicatorul ponderii voturilor exercitate pe liste suplimentare în numărul alegătorilor existenţi pe listele electorale permanente) demonstrează o situaţie totuşi mai puţin acută decât în alte judeţe, localizate în principal în sudul ţării. Pentru aceste  anomalii electorale (evidenţiate cantitativ şi/sau spaţial), vă oferim câteva  posibile explicaţii, aşa cum ne-au fost ele oferite de diverşi politicieni dâmboviţeni cu ştaif, remarcabili cunoscători ai realităţilor mioritice (J):

-      retromigraţia în ziua alegerilor a protipendadei locale, disipate peste mări şi ţări, dar care nu a uitat nici măcar o clipă de glasul  iubirii şi al pământului;

-         existenţa studenţimii flotante în diversele filiale universitare care împânzesc judeţul;

-        pelerinajul la obiectivele de interes cultural – istoric, incluse în patrimoniul UNESCO;

-      polarizarea oferită de unele unităţi administrativ-teritoriale cu tradiţie în organizarea unor târguri, iarmaroace sau oboare, care au adunat în cuget şi simţire pe mai toţi târgoveţii gospodari din diverse văi, ogaşe şi ravene moldave.

            Rămâne să vedem ce se întâmplă cu mobilitatea băcăuanilor în cel de-al doilea tur de scrutin. Pe hartă avem deja conturate câteva destinaţii turistice. Dacă tot nu se poate/doreşte verificarea legalităţii acestor voturi, bucuraţi-vă măcar de frumuseţile incontestabile ale judeţului nostru. P.S.: Nu uitaţi să faceţi poz(n)e! 

Profil electoral băcăuan

      Geografii utilizează frecvent în studiul reliefului profilul geomorfologic, instrument foarte util pentru evidenţierea particularităţilor hipsometrice şi a relaţiilor cauzale dintre diferite elemente ale mediului. De această dată vă reţinem atenţia cu un altfel de profil, să-i spunem electoral, luând ca "substrat geologic" rezultatele obţinute de primii doi candidaţi la alegerile prezidenţiale. Secţiunea acestui profil a fost realizată în partea de est a judeţului, prin comunele traversate de DN 2F (Bacău-Vaslui) şi de Valea Zeletinului (cunoscută în judeţ şi printr-un apelativ deloc onorant, Valea Plângerii). În acest  profil  longitudinal, un analist de ocazie sau un specialist poate identifica o multitudine de explicaţii, corelaţii, variabile, constante socio-economice sau coeficienţi de corecţie. Mai în glumă, mai în serios, aş caracteriza lapidar acest profil prin două cuvinte: determinism geografic.

Photo of the Day: Eu cu CINE votez?

România sectorului primar

    Unul din indicatorii relevanţi pentru nivelul de dezvoltare al unei ţări este structura populaţiei active ocupate pe sectoare de activitate. Din acest punct de vedere, putem observa "evoluţia" României din ultimele trei decenii, analizând ponderea populaţiei ocupate în agricultură: 74% în 1950, 65% în 1960, 49% în 1970, 29% în 1980, 28% în 1989, 29% în 2012...Să ne mai mirăm de ce putem fi comparaţi cu ţări precum Namibia, Ecuador sau Guatemala? Sau să ne mai minunăm cât de mult încurajează statul acest "domeniu prioritar", atâta timp cât ţăranii primesc pentru un litru de lapte (exemplu pe care îl am direct de la sursă) fantastica sumă de 0,80 lei? Un posibil răspuns la această stare de fapt îl găsim într-un articol recent scris de Răzvan Bibire, De ce am distrus totul?

Clic aici pentru alte detalii.

Meniu de cartier

O urare din Piaţa Centrală

Carpe diem

Trei minute pentru zile urbane toride sau seri lungi de iarnă...- click aici